Inspir,
expir...
totul e banal
sau anormal...
aștern gânduri,
peste rânduri...
ochii îi deschid,
doar ca să-i închid... 
e două,
și plouă...
rătăcesc în jur,
totul e obscur...
e prea mult,
dar ascult.
și lumea minte, minte...
în marea de cuvinte...

Hristostom Filipescu

https://www.youtube.com/watch?v=bZT1vfOEsmY