Incredere Publicat de dakini , duminică, 14 februarie 2010 at 15:11, in

Zilele astea am realizat ca increderea, atunci cand ai castigat-o cu adevarat nu mai poate fi pierduta! Sora geamana cu Iubirea, Increderea ori o ai, ori nu o ai. Nu poti sa spui, [adica poti, caci eu sunt dovada vie ca se poate spune orice :))))] ca ai avut incredere in cineva si ai pierdut-o.

Nu, asa ceva nu exista! Inseamna ca nu ai avut niciodata incredere, iar ceea ce credeai a fi incredere, erau asteptarile si sperantele implinirii propriilor dorinte; iar cand acestea NU se implinesc, gata spunem ca ne-am pierdut increderea.

In fapt, noi nu am avut-o niciodata!:) In fapt, noi, nu am trecut niciodata de pragul "ego"-ului, de noi insine si de "nevoile" noastre...

Atunci cand, cu adevarat credem/ ne incredem in cineva/ceva, acea Incredere nu va pierii niciodata, indiferent prin cate am trece si indiferent ce s-ar putea petrece.

Sigur, exista asa zisele "cutremure de pamant interioare" care zgaltaie din toate balamalele intreaga noastra fiinta cu credintele noastre cu tot. Si atunci, suntem atat de ametiti si de bulversati, incat avem senzatia ca am pierdut tot, ca nu mai e nimic din noi. Aceste cutremure, oricat de dureroase si napastuitoare ar fi, ele au rostul sa scuture fiinta de credintze false si de a lasa sa creasca si sa se coaca numai acele credinte autentice, care ajuta fiinta sa mearga mai departe si sa o duca spre o altfel de implinire a fiintei.

E paradoxal si in acelasi timp extraordinar sa descoperi cum Increderea autentica este strans lipita de tine, ca o haina care te ajuta sa te feresti de diverse alte vicisitudini, fara ca macar sa stii, ca, de fapt, ceea ce te protejeaza este tocmai aceasta Incredere pe care nu puteai sa o alegi [bobul de neghina] dintre atatea alte nevoi personale...

Si ar mai fi de spus... dar dincolo de cuvinte... ne definesc faptele!