Templul de Dreptate si stropul de Iubire Publicat de dakini , vineri, 22 iulie 2011 at 15:54, in

"Un templu de DREPTATE valoreaza mai putin decat o picatura de IUBIRE"

In spiritul IUBIRII exista tot ceea ce exista. IUBIREA apropie si uneste, topind distantele subtile si fizice, IUBIREA cladeste fiind elementul de coeziune al tuturor componentelor. IUBIREA creaza, dand nastere Totului din Nimicul Absolut, IUBIREA e rabdatoare, IUBIREA e compasiva, IUBIREA e alchimia absoluta.

Atunci cand templului de DREPTATE ii lipseste stropul de IUBIRE... templul de DREPTATE devine unul sterp, lipsit de viata care este caldura, binetea, gingasia... el devine in curand ocolit de orice fel de cautator, pentru ca indiferent de natura cautatorului, el isi doreste mai presus de toate ca atunci cand paseste sfios in templul de DREPTATE sa se simta bine primit, accceptat, iubit, imbratisat. Daca insa la primii pasi facuti in templul DREPTATII, cautatorul e primit de lovituri de ciocan pentru ca in timp ce pasea nu a avut atentia si privirea atintita catre icoana din altarul templului, atunci cautatorul va iesi val vartej din acest templu pretios; iar acest templu pretios de DREPTATE devine parasit, iar la sfarsit doar ruinele mai vorbesc despre ce a fost odata un templu pretios de DREPTATE!

Iar arhitectul si constructorul acestui templu va trai o nesfarsita nedumerire, tristete si nostalgie cu privire la faptul ca templul sau de DREPTATE nu a folosit nimanui!

De ce?

De ce?

De ce?...

... pentru ca a lipsit stropul de IUBIRE!

... pentru ca Dumnezeu este Iubire si Iubirea este Dumnezeu!

~ Iubirea este un act de iertare nesfârsita o privire tandra care devine un obicei. (Peter Ustinov)

~ Bunatatea e mai importanta decat intelepciunea, iar recunoasterea acestui fapt este inceputul intelepciunii. ~ Theodore Isaac Rubin

~ Pentru lucrarea Sa, Dumnezeu nu cauta metode mai bune, nici cai mai bune, ci ... oameni mai buni!

~ Uneori bunatatea e mai necesara ca adevarul. (Columb)

~ Timpul nu schimba oamenii. Stapânirea de sine nu schimba oamenii. Iubirea schimba oamenii. (Henry Drummond)

Acum stiu si eu... Publicat de dakini , marți, 21 iunie 2011 at 18:43, in

"Acum stiu, stiu ca orice ura, orice aversiune, orice tinere de minte a raului, orice lipsa de mila, orice lipsa de intelegere, bunavointa, simpatie, orice purtare cu oamenii care nu e la nivelul gratiei si gingasiei unui menuet de Mozart... este un pacat si o spurcaciune.

Nu numai omorul, ranirea, lovirea, jefuirea, injuratura, alungarea, dar orice vulgaritate, desconsiderarea, orice cautatura rea, orice dispret, orice rea dispozitie este de la diavol si strica totul.

Acum stiu, am aflat si eu... "

- Nicolae Steinhardt

A pune in practica Iubirea Publicat de dakini , joi, 26 mai 2011 at 13:18, in

A tine predici celorlalti are rareori succes.

Cuvintele de iubire necesita actiuni care sa le confirme.

Daca propovaduim iubirea si actionam intr-un mod care denota frica, retinere, distanta, exagerari de orice fel ar fi, oamenii nu sunt inspirati de exemplul nostru.

Daca vrem ca cineva sa se comporte intr-un mod plin de iubire, trebuie sa fim dornici sa-l iubim. Numai iubirea noastra pentru acea persoana o va invata ce inseamna iubirea.

Nu uita de Dumnezeu... Publicat de dakini , luni, 11 aprilie 2011 at 19:07, in

Nu uita de Dumnezeu, spune Maestrul

Priveste bine, cu atentie, si totul iti va fi revelat.

Bine, dar cum trebuie sa privim?

De fiecare data cand te uiti la ceva, vei vedea doar ceea ce ai nevoie si nimic altceva.

Ucenicii erau atat de uimiti ca Maestrul exprima asta mult prea simplu: de exemplu, daca te uiti la luna, vei vedea Luna si nimic altceva.

Si ce altceva am putea vedea in afara de luna, privind luna?

O persoana flamanda ar putea vedea o roata de branza, un indragostit, pe iubita sa…

Sonet... Publicat de dakini , marți, 29 martie 2011 at 15:43, in

Sub pleoapele închise, imaginile-s clare

Cu ochii larg deschişi văd umbre fade,

Noaptea în vis fantoma ta-mi apare

Lipită de privire şi-n întuneric arde.

Mi-e astfel noaptea zi şi ziua noapte,

Numai cu ochii-nchişi te pot vedea,

Oricât de mut ai fi sau de departe

Umbra ta-mi însenineaza calea.

Şi mă gândesc ce binecuvântare

Ar fi ca-n plină zi întunecată,

Când ochii-mi rătăcesc absent în zare,

Să-ţi întâlnesc privirea dintr-odată!

Atunci lumina zilei s-ar preschimba în zi

Şi dintr-un somn ciudat la viaţă m-aş trezi.

William Shakespeare - Sonet XLIII

When most I wink then do mine eyes best see,

For all the day they view things unrespected,

But when I sleep, in dreams they look on thee,

And darkly bright, are bright in dark directed.

Then thou whose shadow shadows doth make bright

How would thy shadow’s form, form happy show,

To the clear day with thy much clearer light,

When to unseeing eyes thy shade shines so!

How would (I say) mine eyes be blessed made,

By looking on thee in the living day,

When in dead night thy fair imperfect shade,

Through heavy sleep on sightless eyes doth stay!

All days are nights to see till I see thee,

And nights bright days when dreams do show thee me.

Menire... Publicat de dakini , luni, 7 martie 2011 at 18:26, in

Era un discipol evreu. El il intreaba pe maestru:

- Ce fapte bune trebuie sa fac pentru a trai maretia lui Dumnezeu?

- Pai, cum sa stiu eu? raspunse maestrul.

- Biblia ta spune ca Avraam practica ospitalitatea si Dumnezeu era cu el. Lui Ilie ii placea sa se roage si Dumnezeu era cu el. David a condus un regat si Dumnezeu a fost cu el.

Exista vreo modalitate prin care sa pot descoperi munca care mi-a fost repartizata mie, menirea mea?

- Da, cu siguranta. Cauta sa descoperi care e inclinarea/atractia cea mai profunda a inimii tale si urmeaz-o.

Despre Trufia Succesului Publicat de dakini , duminică, 6 martie 2011 at 15:11, in

Când un om reuşeşte să facă ceva ce i-a solicitat mult efort, în el începe să lucreze trufia. Cel ce slăbeşte, se uită cu dispreţ la graşi, iar cel ce s-a lăsat de fumat răsuceşte nasul dispreţuitor când altul se bălăceşte, încă, în viciul său. Dacă unul îşi reprimă cu sârg sexualitatea, se uită cu dispreţ şi cu trufie către păcătosul care se căzneşte să scape de păcat, dar instinctul i-o ia înainte!

Ceea ce reuşim, ne poate spurca mai ceva decât păcatul însuşi. Ceea ce obţinem se poate să ne dea peste cap reperele emoţionale în aşa manieră încât ne umple sufletul de venin. Banii care vin spre noi ne pot face aroganţi şi zgârciţi, cum succesul ne poate răsturna în abisul înfricoşător al patimilor sufleteşti. Drumul către iubire se îngustează când ne uităm spre ceilalţi de la înălţimea vulturilor aflaţi în zbor. Blândeţea inimii se usucă pe vreji de dispreţ, de ură şi de trufie, dacă sufletul nu este pregătit să primească reuşita sa cu modestia şi graţia unei flori… Tot ce reuşim pentru noi şi ne aduce energie este menit a se întoarce către aceia ce se zbat, încă, în suferinţă şi-n păcat. Ochii noştri nu sunt concepuţi pentru dispreţ, ci pentru a exprima cu ei chipul iubirii ce se căzneşte să iasă din sufletele noastre. Succesele nu ne sunt date spre a ne înfoia în pene, ca în mantiile statuilor, ci pentru a le transforma în dragoste, în dezvoltare şi în dăruire pentru cei din jur.

Dacă reprimi foamea în timp ce posteşti, foamea se va face tot mai mare. Mintea ta o să viseze mâncăruri gustoase şi alese, mintea o să simtă mirosurile cele mai apetisante chiar şi în somn, pentru ca, în ziua următoare, înnebunită de frustrare, să compenseze lipsa ei printr-un dispreţ sfidător faţă de cel ce nu posteşte. Atunci, postul devine prilej de trufie, de exprimare a orgoliului şi a izbânzii trufaşe asupra poftelor… Dar, dincolo de orice, trufia rămâne trufie, iar sentimentul frustrării o confirmă. Dacă ai reuşit în viaţă, nu te agăţa de nereuşitele altuia, pentru a nu trezi în tine viermele cel aprig al orgoliului şi patima înfumurării. Reuşita este energia iubirii şi a capacităţii tale de acceptare a vieţii, dar ea nu rămâne nemişcată, nu este ca un munte sau ca un ocean. Îngâmfarea şi trufia reuşitei te coboară, încetul cu încetul de pe soclul tău, căci ele desenează pe cerul vieţii tale evenimente specifice lor.

Slăbeşte, bucură-te şi taci! Lasă-te de fumat, bucură-te şi taci! Curăţă ograda ta, bucură-te de curăţenie şi lasă gunoiul vecinului acolo unde vecinul însuşi l-a pus. Căci între vecin şi gunoiul din curte există o relaţie ascunsă, nişte emoţii pe care nu le cunoşti, sentimente pe care nu le vei bănui vreodată şi cauze ce vor rămâne, poate, pentru totdeauna ascunse minţii şi inimii tale. Între omul gras şi grăsimea sa există o relaţie ascunsă. O înţelegere. Un secret. Un sentiment neînţeles. O emoţie neconsumată. O dragoste respinsă. Grăsimea este profesorul grasului. Viciul este profesorul viciosului. Şi în viaţa noastră nu există profesori mai severi decât viciile şi incapacităţile noastre…

Acum ştiu, ştiu că orice ură, orice aversiune, orice ţinere de minte a răului, orice lipsă de milă, orice lipsă de înţelegere, bunăvoinţă, simpatie, orice purtare cu oamenii care nu e la nivelul graţiei şi gingăşiei unui menuet de Mozart… este un păcat şi o spurcăciune; nu numai omorul, rănirea, lovirea, jefuirea, înjurătura, alungarea, dar orice vulgaritate, desconsiderarea, orice căutătură rea, orice dispreţ, orice rea-dispoziţie este de la diavol şi strică totul. Acum ştiu, am aflat şi eu…

(Nicolae Steinhardt, Omul ca fiinta contingenta)

Sursa: Romania Crestina