"Sã-ţi spun ce este dragostea adevãratã. E credinţã oarbã, umilinţã fãrã preget, supunere desãvârşitã, încredere şi dãruire împotriva ta însuţi, împotriva lumii întregi. Dragostea înseamnã sã îţi dai inima şi sufletul întreg celui care ţi le va zdrobi. " (Charles Dickens - Marile speranţe ) Mda, asa este, dar...

Intrebari:

...de ce este asa? ...de ce trebuie am o credinta oarba in Iubire cand totul in jur inclusiv evenimentele converg spre a ma convinge ca visez, ca traiesc intr-o Iluzie? ...de ce trebuie sa simt ca mor de fiecare data cand eram mai convinsa de faptul ca traiesc? ...de ce trebuie sa ma supun credintei mele acceptand umilinta lumii intregi? ...de ce sa-mi daruiesc si sufletul si inima cuiva care este supus greselii si de ce o fac stiind acest lucru? ...si de ce Doamne, trebuie sa le zdrobeasca??? ...si de ce trebuie sa tac acceptand Totul?

Raspuns:

...pentru a nu strivi Misterul Iubirii Divine!