WEB BLOG
this site the web

Scoala Dragostei

Este extraordinar sa iubesti, dar dragostea unei persoane nu-ti poate umple golul din suflet. Umplerea acestui gol este responsabilitatea ta. Ai nevoie sa iubesti si sa te afirmi pe tine insuti zi de zi, clipa de clipa. Fara Iubire de tine insuti, indiferent de cat de multa iubire primesti de la partenerul tau, nu este de ajuns.

A cauta sa obtii iubirea de la o alta persoana inseamna a te comporta precum alcoolicul care cauta sa obtina fericirea de la o sticla. Cu cat bea mai mult, cu atat mai putin satisfacut se simte - si cu atat doreste sa bea mai mult.

Toti suntem dependenti de starea de-a fi indragostit. Dar, dupa ce am "cazut" (a se indragosti in lb engleza = to fall in love, traducere literara, a cadea in dragoste) de cateva ori si ne-am rupt cateva oase emotionale, e de asteptat sa devenim putin mai intelepti. Stim ca partea cea mai frumoasa, atunci cand te indragostesti, nu va dura. Stim ca, mai curand sau mai tarziu, va trebui sa fim autentici unul cu celalalt. Aceasta este deosebirea dintre idila si cuplu. Tot ceea ce ramane dupa ce romantismul relatie trece este realismul ei, compatibilitatea naturala a amandurora si dorinta de parteneriat - sau lipsa lor.

Daca avem interese comune, Idealuri comune, preocupari comune, o fundamentala "atractie" unul pentru celalalt, maturitate emotionala si asteptari realiste, relatia noastra are o sansa de a prospera. Daca nu ne vom trezi ca "a ne indragosti" duce la "a ne dezdragosti".

Idila este o incercare de a mentine dependenta. Ea are o viata foarte scurta. Cuplul, parteneriatul este un dans a doi oameni obisnuiti, care invata sa traiasca impreuna, zi de zi. Este o scoala plina de provocari. Adeseori, este mai mult munca decat joaca, dar este excelent sa facem aceasta munca ca si cum ne-am juca; da savoare clipelor si nu vom obosi niciodata prestand aceasta munca. Si, cu siguranta necesita mult mai multa adaptare psihologica, decat pot oferi ani intregi de tarapie!

Nu absolvim aceasta scoala intr-un an sau doi. Ne trebuie multi ani, poate chiar o viata intreaga, ca sa-i asimilam intreaga programa.

Temelia iubirii noastre nu este perfecta si nu va fi niciodata asa. Pe alocuri, ea este uscata, prost facuta, superficiala.

Cateodata ne intrebam cum de se tine pe picioare. Da, se tine. Se tine pentru ca asa vrem noi, pentru ca in fiecare zi suntem dispusi sa facem ceea ce ne cere relatia - chiar daca, uneori, o facem cu proteste si tipete.

Se tine, pentru ca noi continuam sa gasim iubire, chiar daca trecem, cu dificultate si tristete, prin durere. Se tine, pentru ca noi stim ca partenerul nostru va fi alaturi de noi - indiferent ce se intampla.

Nu aflam imediat acest lucru.

Nu e ceva ce putem promite dinainte.

Este ceva ce se produce la momentul potrivit!

Calea Inteleptului

Calea Inteleptului

Privind în urma la lectiile mele, îmi dau seama ca nu te-am învatat nimic! Vraji, incantatii si invocatii! Unui Întelept nu-i pasa de niciunul dintre lucrurile astea! Trebuie sa redefinesc pentru tine ce este un Întelept cu adevarat. Lucrurile despre care te-am învatat tin de vrajitorie, nu de Întelepciune. Nici chiar maestrul meu, Simon, care a fost cel mai mare vrajitor din lume, nu a fost un Întelept. Eu însumi sunt înca un biet magician, dar aspir spre Întelepciune. Atunci ce este un Întelept? Un Întelept nu are nevoie de baghete, potiuni magice sau incantatii pentru a face magie. Un Întelept poate face constient ceea ce oamenii pot face numai în visele lor. Si asta datorita felului sau de a privi lucrurile. Aceasta este singura diferenta dintre un adevarat Întelept si un biet magician sau simplu om. Pentru ca Înteleptul cunoaste adevarul. El nu se lasa prins în iluziile vietii ca omul obisnuit. Un Întelept are puterea Alchimiei. Puterea de a transforma numai prin gând. Alchimia, vezi tu, nu este transformarea plumbului în aur. Aceea e o metafora. Este transformarea spiritului în aur, metalul nepieritor. Cum face asta? Primul pas este întoarcerea la inocenta! Când erai copil, întreaga lume era un loc magic. Dar, pe masura ce cresteai, ai început sa pui etichete lucrurilor. Acesta e un copac, acela e un nor, aceea o frunza. Nici macar nu mai privesti obiectul, îi vezi numai numele. Daca ai putea sa te opresti si sa vezi ce sunt lucrurile acelea cu adevarat, ai fi atât de uluit încât nu te-ai mai putea tine pe picioare! Pasul urmator spre Întelepciune este acela de a fi inexplicabil de fericit! Si asta din cauza ca toate acele lucruri care îi nemultumesc pe oamenii simpli pe el nu îl ating. Pierderea, de exemplu. Un Întelept stie ca totul este trecator si constant în acelasi timp. Pentru ca totul este facut prin puterea lui Dumnezeu, care îsi schimba numai forma necontenit. Nu poti pierde ceva pentru ca toate sunt parte din tine si tu esti parte din Dumnezeu. Tot ce a existat vreodata este înca aici. Si-a schimbat forma numai. Un Întelept nu se teme de moarte pentru ca el stie ca moartea e o minciuna. El a trait si va trai mereu. Un Întelept stie ca e nemuritor. Mereu a fost si va fi. Un Întelept nu cunoaste singuratatea. Pentru ca el nu s-a rupt de univers. Este una cu el si una cu puterea lui Dumnezeu. Cum ar putea fi el, asadar, singur? Un Întelept este cu adevarat treaz în timp ce restul omenirii viseaza. Odata patruns adevarul acestei revelatii, legile timpului si spatiului îsi pierd sensul. Un Întelept poate face orice! Sfida gravitatia, teleporta oriunde, crea lucruri cu un simplu gând! Pentru ca el este una cu Dumnezeu si una cu universul. Buda a fost un Întelept! Iisus a fost un Întelept! Krisna a fost un Întelept! Acelasi Întelept launtric pe care ei l-au descoperit se afla în tine! Esti ceea ce crezi ca esti! Nici mai mult, nici mai putin! Orice din universul nostru "solid", odata descompus, nu mai e solid defel! Daca ai putea mari un atom de hidrogen pâna la marimea unei mingi de baseball, singurul electron care îl orbiteaza va fi la 3 mile departare! Asadar cea mai mare parte din corpul tau "solid" e compusa din spatiu gol. Constiinta ta e cea care tine totul laolalta! Universul nostru solid e o minciuna! O iluzie! Priveste ecranul televizorului tau. Vezi imagini cu munti, nori, copaci, cladiri, animale si oameni. Dar daca iei o lupa si te uiti foarte de-aproape la ecran descoperi ca toate imaginile nu sunt altceva decât puncte stralucitoare de lumina. Ceea ce nu realizezi este ca si televizorul, podeaua pe care sta si tu însuti sunteti acelasi lucru. Toate sunt facute din aceleasi molecule ca si stelele, rearanjate numai pentru a forma modele diferite de energie. Adevarul asadar este ca esti numai un model de energie într-un ocean de energie. Podeaua, aerul si toate celelalte numai par a fi lucruri separate, ca si imaginile de pe ecran. În realitate ele sunt toate formate din aceleasi modele de energie. Adevarul este ca toti suntem unul si unul este de fapt Dumnezeu, actionând toate componentele simultan. Oricine poate percepe dincolo de iluzia soliditatii si a mortii este un atotputernic Întelept. Când o insecta e strivita sau un om moare, moleculele care le formau corpul sunt înca aici. Se întorc numai în pamânt si hranesc planta din care se deschide un trandafir, care, la rândul sau, se va vesteji si va reveni la sursa din care a rasarit. Dar, din moment ce Dumnezeu este de fapt insecta, omul si trandafirul, ce s-a pierdut de fapt? Ne temem de pierderea propriei identitati, dar, din moment ce suntem o parte din Dumnezeu, ce se pierde de fapt? Numai rolul nostru dintr-un act al nesfârsitei piese a vietii. Oamenii îsi considera visurile iluzii ale mintii si starea de trezie ca fiind realitate. Adevarul însa e ca si starea de trezie e numai un vis. Visul lui Dumnezeu. Dar poti protesta. Îmi dau cu piatra asta în cap si o sa ma doara, trebuie sa fie real. Dar si în vis vedem si simtim pietre. Ne putem da în cap si o sa ne doara. Si totusi, nicicare nu e "mai reala" decât cealalta! Un Întelept stie asta si-si traieste viata în consecinta. Buda a fost adesea vazut levitând în aer! Iisus mergea pe apa. Ne închinam în fata lor si îi tratam ca zei sau fiinte speciale, dar ei au negat asta. Buda încerca sa-si învete discipolii ca si ei pot dobândi iluminarea. Iisus a încercat sa-l învete pe Petru sa mearga pe apa si, pentru un moment, Petru si-a abandonat neîncrederea si a putut s-o faca. Dar apoi s-a îndoit si a început sa se scufunde. Asta e cheia! Înlaturarea tuturor îndoielilor asupra unitatii cu Dumnezeu. Daca vei putea face asta pentru o singura secunda, nu exista miracol pe care nu l-ai putea face. În visurile tale adesea zbori sau creezi lucruri printr-un gând. Ai putea face acelasi lucru în visul pe care îl numim viata daca ai uita iluzia mortii si a soliditatii. Odata ce vei fi facut asta, si tu vei fi un Întelept. Vei fi una cu Dumnezeu, una cu universul. Un Întelept este un spectator, un observator în piesa asta pe care o numim viata. Un Întelept nu mai este doar un actor ci si publicul însusi. El înca îsi spune replicile si-si joaca scenele, dar o face lucid si mereu constient ca joaca numai un rol. În timp ce noi, ceilalti, continuam sa credem ca rolurile noastre sunt reale si ne uitam adevaratele identitati. Un Întelept este lipsit de "sine". El stie ca trupul lui e numai o creatie a constientei. Nu constienta exista în trup, ci trupul exista în constienta. Iar când trupul dispare constienta ramâne. Asa cum a existat înaintea trupului. Puterea unui Întelept este puterea iubirii absolute. Iubirea de Dumnezeu, iubirea de natura, iubirea de oameni. Cuvântul "iubire" este putin înteles. Când spun cuvântul "iubire" nu vorbesc de simtaminte. Toate simtamintele sunt lucruri, lucruri fabricate. Iubirea de care vorbesc e iubirea divina. E o forta care arde toate himerele. Dizolva toate impuritatile. Iubire care cauta impuritatile si le arde. Nu exista persoana lipsita de iubire. Numai cei care si-au împietrit intr-atât inimile încât nu mai percep iubirea care e pretutindeni în jurul lor. Devin orbi la iubire asa cum un orb devine incapabil de a vedea lumina din care el însusi e creat. Invizibila si mereu prezenta, iubirea e mai mult decât un simtamânt, mai mult decât o emotie. E mai mult decât placere, mai mult decât extaz. Este starea fireasca a lui Dumnezeu. Forta suprema din univers. În perceptia unui Întelept, Iubirea e în aerul pe care îl inspiram, circula prin fiecare celula a fiintei noastre. Iubirea patrunde totul si pe toti. Când spunem ca iubim ceva sau pe cineva, de fapt ne îngaduim numai sa simtim ceea ce e mereu prezent. A iubi universul si tot ce cuprinde acesta e puterea suprema. Înseamna sa traiesti într-o liniste interioara de nezdruncinat. Iubirea nu este ceva ce numai simtim. Este ceva ce suntem. A începe sa iubesti pe cineva sau ceva este de fapt a începe sa simti ceea ce e mereu prezent, dar pe care noi am ales sa nu percepem. Asa cum etichetam copacii, norii, asa etichetam si oamenii. Daca ne-am opri vreodata cu adevarat si am privi oamenii de lânga noi si am putea vedea ce sunt ei în realitate, nu ne-am putea abtine sa nu-i iubim. Pentru ca ei sunt o expresie a lui Dumnezeu! Toata iubirea oamenilor este efemera, trecatoare. Trece de la un obiect sau individ la altul. Se poate transforma repede în ura daca lucrurile nu ne ating asteptarile. Dar iubirea adevarata nu se poate schimba. Nu are nimic de-a face cu obiectul, nici nu poate deveni alt sentiment, pentru ca nici macar nu este un sentiment. E un fel de a fi. Acel "a fi" este starea fireasca a infinitei forte divine, din care putem numai putin percepe daca asa hotarâm. Pentru a percepe aceasta iubire trebuie sa eliminam sinele. Sa eliminam toate temerile, obiceiurile, egoismul si furia. Trebuie sa ne golim ca sa putem îngadui universului sa ne umple cu iubire. Constiinta e cea care ne poate transforma perspectiva iubirii egoiste în iubire dezinteresata. Trebuie sa ne reeducam pentru a atinge acest punct de vedere. Ca iubirea este mereu prezenta si pretutindeni. Exista în oricine si orice. Ca iubirea e starea fireasca. Toate celelalte sunt iluzii. Când un Întelept vorbeste despre iubire, cea la care se refera el este aproape opusul a ceea ce oamenii numesc iubire. Pentru oameni, iubirea e un sentiment cât se poate de personal. Pentru un Întelept este o forta universala. Oamenii percep iubirea ca o atasare. Sa posezi pe cineva sau sa fii în posesia cuiva. Asta e o închipuire. Pentru Întelept, adevarata iubire înseamna sa nu simti nicio atasare, nicio posesie asupra cuiva sau a ceva. Sa apartii tuturor simultan si toate sa-ti apartina. Iubirea individuala pe care o percepi fata de o alta persoana e o forma concentrata a iubirii universale. Iubirea universala este o forma extinsa a iubirii individuale. Iubirea e cu adevarat puterea lui Dumnezeu atragând totul spre el. E o forta de nestavilit. Dar cum atingem acest nou punct de vedere? Cum ne scuturam de iluzia vietii?Cum ne trezim din vis? Trebuie sa-ti reeduci mintea si emotiile, apoi credinta te va duce mai departe. Iata pasii pe care-i poti face pentru a atinge felul Înteleptului de a privi lucrurile: 1. "Principiul nevoii de a darui". Daca ai nevoie de iubire, daruieste iubire. Daca ai nevoie de sprijin, daruieste sprijin. Daca ai nevoie de un prieten, fii tu prieten. Orice ai nevoie, daruieste celorlalti si îti vei afla propriile nevoile satisfacute. 2. "Destinde-te, nu te încorda". Este la fel de simplu sa te destinzi ca si sa te încordezi. Ne încordam numai din frica. Aceasta retragere constanta în noi însine din cauza fricii de a fi raniti este motivul împietririi inimilor noastre. Învata ca este la fel de usor sa fii vesel ca si sa fii trist. Fii amabil în loc sa te iriti, fii mai degraba prietenos decât ostil. Data viitoare când vrei sa te încordezi, încearca sa te destinzi. Când îti vine sa plângi, opreste-te si râzi, în schimb. 3. "Renunta la atasamente". Daca nu obtinem ce vrem suntem nefericiti. Daca patim ceva ce nu vrem suntem nefericiti. Chiar si când obtinem ceea ce vrem suntem nefericiti pentru ca nu putem pastra pentru totdeauna.. Mintea rezista schimbarii, dar schimbarea e lege. Totul e trecator. Recunoaste ca nu posezi nimic. Totul e un împrumut de la Dumnezeu si, pâna la urma, totul se întoarce la el. 4. "Bucura-te de orice ti se întâmpla". Ne plac vremurile bune si le urâm pe cele rele. Dar este suferinta întâmplarilor neplacute cea pe care o cultivam. Admite-ti suferinta ca o lectie. Apoi vei învata sa iubesti si amintirile placute si pe cele mai putin placute. Pentru ca, fara suferinta n-ai fi acelasi om care esti azi. Asa ca învata sa te lasi purtat de curent si sa te bucuri de orice ti se întâmpla. 5. "Lasa sa vina si sa treaca". Ai observat vreodata un bebelus. E greu sa ni-i imaginam ca maestri ai propriilor emotii, dar asta sunt. Un bebelus plânge când are o nevoie, dar în clipa în care nevoia îi este satisfacuta, lacrimile se opresc instantaneu. Mai târziu în viata învatam sa ne suprimam emotiile. Dar pentru un Întelept, emotiile se exprima liber. Iar odata exprimarea uitata, un Întelept nu mai staruie în emotii, nu-si mai reprima furia sau bucuria sau iubirea. Simte ceea ce simte si apoi lasa sa treaca. Asadar, în concluzie, se afla un Întelept în absolut fiecare dintre noi. Descopera-l si devino una cu el si apoi devii una cu Dumnezeu, una cu Universul.

Text

Reality is that which, when you stop believing in it, doesn't go away!

 

W3C Validations

Cum sociis natoque penatibus et magnis dis parturient montes, nascetur ridiculus mus. Morbi dapibus dolor sit amet metus suscipit iaculis. Quisque at nulla eu elit adipiscing tempor.

Usage Policies