WEB BLOG
this site the web

Sonet...

Sub pleoapele închise, imaginile-s clare

Cu ochii larg deschişi văd umbre fade,

Noaptea în vis fantoma ta-mi apare

Lipită de privire şi-n întuneric arde.

Mi-e astfel noaptea zi şi ziua noapte,

Numai cu ochii-nchişi te pot vedea,

Oricât de mut ai fi sau de departe

Umbra ta-mi însenineaza calea.

Şi mă gândesc ce binecuvântare

Ar fi ca-n plină zi întunecată,

Când ochii-mi rătăcesc absent în zare,

Să-ţi întâlnesc privirea dintr-odată!

Atunci lumina zilei s-ar preschimba în zi

Şi dintr-un somn ciudat la viaţă m-aş trezi.

William Shakespeare - Sonet XLIII

When most I wink then do mine eyes best see,

For all the day they view things unrespected,

But when I sleep, in dreams they look on thee,

And darkly bright, are bright in dark directed.

Then thou whose shadow shadows doth make bright

How would thy shadow’s form, form happy show,

To the clear day with thy much clearer light,

When to unseeing eyes thy shade shines so!

How would (I say) mine eyes be blessed made,

By looking on thee in the living day,

When in dead night thy fair imperfect shade,

Through heavy sleep on sightless eyes doth stay!

All days are nights to see till I see thee,

And nights bright days when dreams do show thee me.

Menire...

Era un discipol evreu. El il intreaba pe maestru:

- Ce fapte bune trebuie sa fac pentru a trai maretia lui Dumnezeu?

- Pai, cum sa stiu eu? raspunse maestrul.

- Biblia ta spune ca Avraam practica ospitalitatea si Dumnezeu era cu el. Lui Ilie ii placea sa se roage si Dumnezeu era cu el. David a condus un regat si Dumnezeu a fost cu el.

Exista vreo modalitate prin care sa pot descoperi munca care mi-a fost repartizata mie, menirea mea?

- Da, cu siguranta. Cauta sa descoperi care e inclinarea/atractia cea mai profunda a inimii tale si urmeaz-o.

Despre Trufia Succesului

Când un om reuşeşte să facă ceva ce i-a solicitat mult efort, în el începe să lucreze trufia. Cel ce slăbeşte, se uită cu dispreţ la graşi, iar cel ce s-a lăsat de fumat răsuceşte nasul dispreţuitor când altul se bălăceşte, încă, în viciul său. Dacă unul îşi reprimă cu sârg sexualitatea, se uită cu dispreţ şi cu trufie către păcătosul care se căzneşte să scape de păcat, dar instinctul i-o ia înainte!

Ceea ce reuşim, ne poate spurca mai ceva decât păcatul însuşi. Ceea ce obţinem se poate să ne dea peste cap reperele emoţionale în aşa manieră încât ne umple sufletul de venin. Banii care vin spre noi ne pot face aroganţi şi zgârciţi, cum succesul ne poate răsturna în abisul înfricoşător al patimilor sufleteşti. Drumul către iubire se îngustează când ne uităm spre ceilalţi de la înălţimea vulturilor aflaţi în zbor. Blândeţea inimii se usucă pe vreji de dispreţ, de ură şi de trufie, dacă sufletul nu este pregătit să primească reuşita sa cu modestia şi graţia unei flori… Tot ce reuşim pentru noi şi ne aduce energie este menit a se întoarce către aceia ce se zbat, încă, în suferinţă şi-n păcat. Ochii noştri nu sunt concepuţi pentru dispreţ, ci pentru a exprima cu ei chipul iubirii ce se căzneşte să iasă din sufletele noastre. Succesele nu ne sunt date spre a ne înfoia în pene, ca în mantiile statuilor, ci pentru a le transforma în dragoste, în dezvoltare şi în dăruire pentru cei din jur.

Dacă reprimi foamea în timp ce posteşti, foamea se va face tot mai mare. Mintea ta o să viseze mâncăruri gustoase şi alese, mintea o să simtă mirosurile cele mai apetisante chiar şi în somn, pentru ca, în ziua următoare, înnebunită de frustrare, să compenseze lipsa ei printr-un dispreţ sfidător faţă de cel ce nu posteşte. Atunci, postul devine prilej de trufie, de exprimare a orgoliului şi a izbânzii trufaşe asupra poftelor… Dar, dincolo de orice, trufia rămâne trufie, iar sentimentul frustrării o confirmă. Dacă ai reuşit în viaţă, nu te agăţa de nereuşitele altuia, pentru a nu trezi în tine viermele cel aprig al orgoliului şi patima înfumurării. Reuşita este energia iubirii şi a capacităţii tale de acceptare a vieţii, dar ea nu rămâne nemişcată, nu este ca un munte sau ca un ocean. Îngâmfarea şi trufia reuşitei te coboară, încetul cu încetul de pe soclul tău, căci ele desenează pe cerul vieţii tale evenimente specifice lor.

Slăbeşte, bucură-te şi taci! Lasă-te de fumat, bucură-te şi taci! Curăţă ograda ta, bucură-te de curăţenie şi lasă gunoiul vecinului acolo unde vecinul însuşi l-a pus. Căci între vecin şi gunoiul din curte există o relaţie ascunsă, nişte emoţii pe care nu le cunoşti, sentimente pe care nu le vei bănui vreodată şi cauze ce vor rămâne, poate, pentru totdeauna ascunse minţii şi inimii tale. Între omul gras şi grăsimea sa există o relaţie ascunsă. O înţelegere. Un secret. Un sentiment neînţeles. O emoţie neconsumată. O dragoste respinsă. Grăsimea este profesorul grasului. Viciul este profesorul viciosului. Şi în viaţa noastră nu există profesori mai severi decât viciile şi incapacităţile noastre…

Acum ştiu, ştiu că orice ură, orice aversiune, orice ţinere de minte a răului, orice lipsă de milă, orice lipsă de înţelegere, bunăvoinţă, simpatie, orice purtare cu oamenii care nu e la nivelul graţiei şi gingăşiei unui menuet de Mozart… este un păcat şi o spurcăciune; nu numai omorul, rănirea, lovirea, jefuirea, înjurătura, alungarea, dar orice vulgaritate, desconsiderarea, orice căutătură rea, orice dispreţ, orice rea-dispoziţie este de la diavol şi strică totul. Acum ştiu, am aflat şi eu…

(Nicolae Steinhardt, Omul ca fiinta contingenta)

Sursa: Romania Crestina

Text

Reality is that which, when you stop believing in it, doesn't go away!

 

W3C Validations

Cum sociis natoque penatibus et magnis dis parturient montes, nascetur ridiculus mus. Morbi dapibus dolor sit amet metus suscipit iaculis. Quisque at nulla eu elit adipiscing tempor.

Usage Policies